In fiecare zi mi-e dor de tine
Cu fiecare zi mi-e tot mai greu
Zapada grea sa-asterne peste ganduri
Si-apasa tot mai tare visul meu
In fiecare zi as vrea sa aflu
Pe unde esti, de ce nu vrei sa vii
De ce n-auzi, cand sufletu-mi te cheama
Sa-mi fii aproape-n noptile tarzii
Atunci, in albe nopti cu luna plina
Cand pleoapele sunt grele-n insomnii
Cand un cutit, in inima-mi straina
Se-nvarte-adanc in rana, mi-as dori
Refren: Sa mor ucis de dorul tau
Sa mor din lacrime desarte
Tu, n-ai habar ca-mi calci pe suflet
Ca pe-un covor de frunze moarte…
Nisipul din clepsidra se tot cerne
Iar cel ramas e-acum tot mai putin
Cand tampla a luat albul pur din perne
Si griul bland din scoarta de arin
Cand timpul, parca nu imi mai ajunge
Zapada, ma acopera de tot
Cand inima-mi se zbate sangeranda
Sa fiu tot singur, parca nu mai pot
Atunci, as vrea, ca doar pentru o clipa
Sa ne-ntalnim pe-al vietii labirint
Sa-mi spulberi chiar si ultima nadejde
Apoi, ca un ultim alint
Refren: Sa mor ucis de dorul tau
Sa mor din lacrime desarte
Tu, n-ai habar ca-mi calci pe suflet
Ca pe-un covor de frunze moarte…
Viorel Simionescu / Bucuresti / 27 oct.2015
Foto: Internet – „Singuratatea toamnei”, Goblen KRIF Timisoara