Uneori ne uitam inapoi
Catre tot ce a fost ca sa fie
Catre timpul de post si de dor
Si spre clipa de viata pustie
Uneori ne uitam inapoi
Dinspre clipa de toamna tarzie
Catre zilele fara de ploi
Si iubirea ce n-a fost sa fie
Uneori chiar dam timpu-napoi
Retraind doar momentele-n care
La rascruce de drumuri am fost
Si-am ales un alt drum fiecare
Uneori am trecut prea usor
Peste cumpeni de vieti nevazute
Si-am crezut ca va fi mai usor
Ca doar altii au clipe pierdute
Uneori ne uitam inapoi
Cautand greseli intamplate
Ca in timpul ce ne-a mai ramas
Sa-ncercam sa le facem iertate
Uneori ne uitam inapoi
Ca sa stim ce-ar putea fi-nainte
Ca iubirea de vrem s-o pastram
Sa rostim nerostite cuvinte
Uneori trebui chiar sa uitam
Si datori de la capat s-o luam
Chiar de-afara e toamna tarziu
Primavara in noi s-o purtam
Uneori, chiar de timpu-i hain
Si clepsidra nu da inapoi
Tu intoarce-o din nou ca sa-ti dai
Timp destul pentru clipe in doi.
Mereu esti dator sa incerci
Si incredere-n tine sa ai
Cand curaju-ti va fi rasplatit
Inzecit, mai departe sa dai
……………………………….
Eu, acum, nu am cum , chiar de-as vrea
De la capat s-o iau nu mai pot
Ca mi-e timpul in toamna tarziu
Si-n curand va fi iarna de tot.
Viorel Simionescu/Bucuresti/13 oct.2014