Poezii

Parjol de fluturi

Ma-ntreb, cate dihonii,
Cate ursite negre
Si ce blesteme crude
Se asmutira crunt
Da-a fost posibil, iata
Ca iadul sa coboare
Cu jar incins si flacari
In graba, pe pamant

Si-ntr-o secund-anume
Ca o pedepsa crunta
Se-nghesuiau in calea
Teribilei urgii
Copii cu suflet matur,
Maturi cu suflet tanar
Ca ei toti, laolalta
Sa fie arsi de vii

Sa fie asta oare
Doar o coincidenta
Cu sute de motive
Ce au jucat un rol
Ori poate o-ntamplare
Mult prea nefericita
Ce a facut posibil
Teribilul parjol?

Noi stim ca-n lumea asta
Nu sunt coincidente
Cu atat de multe scene
In tragicul decor
Nimica din ce pare
A fi o intamplare
Nu este niciodata
Cu totu-ntamplator

Atunci, vine desigur
Fireasca intrebare,
Dramatica stihie
Sa aibe vre-un motiv?
Ori pentru ce pacate
Facute, fiecare
Sa merite cu totii
O moarte-n “#colectiv”?

Cu inima chircita
Si mana tremuranda
Imi vin in minte ganduri…
… Sa nu le judecati…
Sa cred oare ca totul
A fost doar o regie
Si bieti pioni pe-o tabla
Au fost sacrificati?

A fost acolo oare
O mana criminala?
Ori planul diabolic
Al unor demoni duri?
Ce stand la masa mortii
Au hotarat in taina
Ca ei sa dea ofranda
Atatia fluturi puri…?

Poate ca adevarul
Nu-l vom sti niciodata
Si-o sa ramana vesnic
Ascuns intr-un sertar
Vazand ce se intampla
Cand tara e in doliu
Si cine-s profitorii
Acestui trist calvar

Un lucru este sigur
Si fara de tagada
Chiar daca nu va place,
Vin sa va spun acum:
Hiene si dihonii
Sunteti si voi, cei care
V-ati cocotat degraba
Pe-al fluturilor scrum !

De n-a fost intamplare
Desigur, stiti cu totii
Ca sigur o sa vina
O zi a judecatii
Chiar de va veti ascunde
Nu aveti cum scapa
Sa va ganditi de-acuma
La ce raspuns veti da

Ca daca voi cu flacari,
Cu iad si cu urgie
Ati hotarat cu totii
Pe ei sa-i pedepsiti,
In ziua necesara
Cand veti pleca din lume
Cu iad veti fi cu totii
De-a pururi rasplatiti

Iar noi, cei ce ramanem
Sa stam de paza vietii
Si fiecare clipa
S-o pretuim stiind
Cum toate sa le facem
Privind cu ochii mintii,
Cu dragoste de oameni,
Pe Dumnezeu iubind !

Viorel Simionescu / Bucuresti / 13.nov.2015
imagine: Internet

To top