Ultimul romantic

Sunt poate ultimul romantic,
Ajuns aici din intamplare
Traind in lumea asta stramba
In care totu-i de vanzare

Si poate am venit anume
Sa stau in lumea mea de vis
Privind cu neputint-o alta
In care totul e permis

Si nu e vorba de morala
Si nici de frangerea de zbor
Ci doar de felul had si sumbru
In care cele bune mor

Ma doare cand ce vad in juru-mi
Nu tine cont de mai nimic
Cand tot ce este pentru viata
Se strange intr-un cerc prea mic

Chiar stiu ca nu-i corect sa judeci
Nu-i vreau pe altii cum sunt eu
Dar sunt strain in lumea-n care
Banul devine Dumnezeu

Stiu ca mai sunt povesti frumoase
Chiar daca-s doar iubiri de-o zi
Mi-e teama insa ca si-acestea
Pe zi ce trece… vor muri

Si nu stiu ce va fi sa fie
Dar o renastere va fi
Chiar daca multi vor fi sa piara
Veni-va a iubirii zi.

Viorel Simionescu, Bucuresti, 7 ian 2014